Simptomatologie în boala Lyme
Deși pacienții cu infecție cu B burgdorferi pot fi asimptomatici, majoritatea cazurilor de boală Lyme sunt cuprinse în trei mari stadii: A. boală localizată precoce (de obicei < 30 de zile de la expunere) B. boală diseminată precoce (< 6 luni după expunere) C. boala diseminată târziu (> 6 luni după expunere) 8.
STADIUL 1 Boală localizată precoce (< 30 de zile)
Eritem migrator
Erupția este cea mai bună semnătura a bolii Lyme. Apare o pată roșie central în general, înconjurată de un cerc clar cu un cerc roșu larg la exterior mai mare de 5 cm în diametru. Erupția este plată și, de obicei, nu produce mâncărime. Erupția cutanată este un semn că infecția se răspândește în țesuturile pielii. Ea apare de obicei la locul mușcăturii în decurs de 3 până la 30 de zile 1. Erupții similare, dar mai mici, pot apărea trei până la cinci săptămâni mai târziu, pe măsură ce bacteria se răspândește prin țesuturi 2. Uneori, erupția este doar o pată roșie 3. Simptomele timpurii sunt asemănătoare gripei. Aproximativ 50% dintre persoanele cu boala Lyme au simptome asemănătoare gripei în decurs de o săptămână de la infectare 4
Oboseală
Oboseala, epuizarea și lipsa de energie sunt cele mai frecvente simptome. Oboseala de la Lyme poate părea diferită de oboseala obișnuită, unde poți indica activitatea ca o cauză. Această oboseală pare să-ți acapareze corpul și poate fi foarte puternică 5.Artralgii
Durerea și rigiditatea articulațiilor, adesea intermitente, sunt simptome obișnuite ale bolii Lyme. Articulațiile se inflamează și sunt dureroase. Este posibil să apară și rigiditate sau limitare în mișcări articulații din cauza durerilor articulare 6. În același timp durerile pot migra de la genunchi la umeri sau gât. Nu rareori se înregistrează și bursita 7.Febră, transpirații nocturne, Cefalee 8
STADIUL 2 Boală diseminată precoce (< 6 luni)
Febră 10
Artralgii și mialgii 11
Cefalee 12
Limfadenopatie 13
Bloc atrioventricular 14
Tahiaritmii 15
Miopericardită 16
Meningită aseptică 18, 19
Neuropatie craniană (în special paralizia nervului facial) 20 Radiculopatie motorie sau senzorială 21 Sindroame dureroase radiculare
Bursita
Simptome oculare (de exemplu vedere dublă)
STADIUL 3 Boală diseminată târziu (> 6 luni)
Encefalopatie 23, 24
Poliradiculoneuropatie axonală 25, 26
Simptome cutanate 29, 30, 31, 32
Simptomele bolii Lyme
Bibliografie
1. https://www.cdc.gov/lyme/signs_symptoms/index.html;
2. Donta, Sam T. „Late and chronic Lyme disease.” Medical Clinics of North America 86.2 (2002): 341-350;
3. Kandhari, Rajat, Sanjiv Kandhari, and Sudhir Jain. „Borrelial lymphocytoma cutis: A diagnostic dilemma.” Indian journal of dermatology 59.6 (2014): 595;
4. https://emedicine.medscape.com/article/330178-clinical;
5. Donta, Sam T. „Issues in the diagnosis and treatment of lyme disease.” The open neurology journal 6 (2012): 140;
6. Shapiro, Eugene D. „Lyme disease.” New England Journal of Medicine 370.18 (2014): 1724-1731;
7. https://www.lymenet.org/BurrGuide200810.pdf;
8. Hatchette, T. F., I. Davis, and B. L. Johnston. „Clinical aspects of Lyme disease: Lyme disease: clinical diagnosis and treatment.” Canada Communicable Disease Report 40.11 (2014): 194;
9. Nowakowski, John, et al. „Long-term follow-up of patients with culture-confirmed Lyme disease.” The American journal of medicine 115.2 (2003): 91-96;
10. Bergström, Sven, and Johan Normark. „Microbiological features distinguishing Lyme disease and relapsing fever spirochetes.” Wiener klinische Wochenschrift 130.15 (2018): 484-490;
11. Puius, Yoram A., and Robert A. Kalish. „Lyme arthritis: pathogenesis, clinical presentation, and management.” Infectious disease clinics of North America 22.2 (2008): 289-300;
12. Moses, James M., Robyn S. Riseberg, and Jonathan M. Mansbach. „Lyme disease presenting with persistent headache.” Pediatrics 112.6 (2003): e477-e479;
13. Smiyan, Svitlana, et al. „Sjögren’s syndrome and lymphadenopathy unraveling the diagnosis of Lyme disease.” Reumatologia 57.1 (2019): 59;
14. Sigal, Leonard H. „Early disseminated Lyme disease: cardiac manifestations.” The American journal of medicine 98.4 (1995): 25S-29S;
15. Grzesik, Piotr, Barbara Oczko-Grzesik, and Lucjan Kepa. „Cardiac manifestations of Lyme borreliosis.” Przeglad epidemiologiczny 58.4 (2004): 589-596;
16. Nagi, Kiran S., Ritu Joshi, and Ranjan K. Thakur. „Cardiac manifestations of Lyme disease: a review.” The Canadian journal of cardiology 12.5 (1996): 503-506;
17. Fish, Airley E., Yuri B. Pride, and Duane S. Pinto. „Lyme carditis.” Infectious disease clinics of North America 22.2 (2008): 275-288;
18. Cohn, Keri A., et al. „Validation of a clinical prediction rule to distinguish Lyme meningitis from aseptic meningitis.” Pediatrics 129.1 (2012): e46-e53;
19. Tuerlinckx, David, et al. „Clinical data and cerebrospinal fluid findings in Lyme meningitis versus aseptic meningitis.” European journal of pediatrics 162.3 (2003): 150-153;
20. https://www.cdc.gov/mmwr/pdf/ss/ss5710.pdf;
21. Halperin, John J. „Lyme disease and the peripheral nervous system.” Muscle & Nerve: Official Journal of the American Association of Electrodiagnostic Medicine 28.2 (2003): 133-143;
22. Arvikar, Sheila L., and Allen C. Steere. „Diagnosis and treatment of Lyme arthritis.” Infectious Disease Clinics 29.2 (2015): 269-280;
23. Hengge, Ulrich R., et al. „Lyme borreliosis.” The Lancet infectious diseases 3.8 (2003): 489-500;
24. Halperin, John J., et al. „Lyme borreliosis‐associated encephalopathy.” Neurology 40.9 (1990): 1340-1340;
25. Kindstrand, E., et al. „Polyneuropathy in late Lyme borreliosis‐a clinical, neurophysiological and morphological description.” Acta neurologica scandinavica 101.1 (2000): 47-52;
26. Logigian, Eric L., Richard F. Kaplan, and Allen C. Steere. „Chronic neurologic manifestations of Lyme disease.” New England Journal of Medicine 323.21 (1990): 1438-1444;
27. Uhde, Melanie, et al. „C-reactive protein response in patients with post-treatment Lyme disease symptoms versus those with myalgic encephalomyelitis/chronic fatigue syndrome.” Clinical Infectious Diseases 67.8 (2018): 1309-1310;
28. Di Domenico, Enea Gino, et al. „The emerging role of microbial biofilm in Lyme neuroborreliosis.” Frontiers in neurology 9 (2018): 1048;
29. Asbrink, E.; Hovmark, A.; Hederstedt, B.: The spirochetal etiology of acrodermatitis chronica atrophicans Afzelius. Acta Derm Venereol 64 (1984), 506–512;
30. Berger, B. W.: Dermatologic manifestations of Lyme disease. Rev Infect Dis 11 (1989), 1475–148;
31. Mullegger, R. R.: Dermatological manifestations of Lyme borreliosis. Eur J Dermatol14 (2004), 296–309;
32. Trevisan, G.: Atypical dermatological manifestations of Lyme borreliosis, acta dermatovenerologica. 10 (2001);
33. ILADS Working Group. „Evidence-based guidelines for the management of Lyme disease.” Expert review of anti-infective therapy 2.sup1 (2004): S1-S13.
