Noutăți

În criza multiplă creată de pandemia Covid-19, vaccinul salvator se vrea o soluție „sigură și eficientă”, dar mai ales „eliberatoare”, care să readucă societatea la normal și să relanseze economia. Însă atributul de „sigur” nu face parte din terminologia științifică și nici din limbajul jurnalistic, ci este mai degrabă un termen avocățesc, după cum inspirat atrage atenția Peter Doshi, Profesor asociat de Farmaceutică al Facultății de Farmacie a Universității din Maryland, Statele Unite, într-un articol apărut în „New York Times”, pe 7 ianuarie 2021. Este nevoie de experiență și de un pic de fler pentru a discerne dacă ceea ce ni se spune este chiar atât de „sigur”, căci „există un soi de omerta a informațiilor stufoase și o lipsă de transparență în vaccinologie”, apreciază ironic Pierre Biron, profesor de Farmacologie medicală al Universității din Montreal, referindu-se la actuala campanie de vaccinare.

Echilibrul bioelectric al organismului și sănătatea

Uneori, lucrurile cele mai simple aduc cele mai mari beneficii pentru sănătate. Când te-ai plimbat ultima oară cu picioarele goale pe pământ? Sau poate te gândești că e mai comod să porți peste tot încălțări, ca nu cumva să te murdărești? Stilul de viață modern ne-a îndepărtat de mediul nostru natural, de pământul pe care trăim și care ne hrănește. Copiii noștri nu se mai joacă în țărână, ci stau izolați în apartamente de beton. Mai ales dacă locuim la bloc, la etaje superioare, suntem cu atât mai departe de suprafața pământului; iar când, în cele din urmă, „aterizăm”,purtăm în permanență încălțări sintetice, fără măcar să ne treacă prin minte cât dezechilibru se produce astfel în organismul nostru.

Psihosomatica și stilul de viață

Cât de facil ar fi să ne vindecăm de boli doar înghițind niște pilule la anumite intervale de timp! Este de o mie de ori mai simplu să luăm suplimente decât să mâncăm cumpătat, variat și sănătos; este mai la îndemână să facem injecții decât să dormim la timp și să ne ponderăm tendințele workoholice; este mai în trend să apelăm la terapii psihiatrice decât să cultivăm un psihic robust, și să investim în relații sănătoase cu cei din jurul nostru sau, pur și simplu, să facem mișcare în aer liber. Vrem, nu vrem, sănătatea noastră depinde însă de mulți factori ‒ biologici, psihologici, sociali, de mediu –, aflați într-o continuă interdependență, iar mitocondriile sunt atât barometrul acestui echilibru al sănătății, cât și pârghiile ei de reglare. (A.G.)

Medicina psihosomatică și virtuțile

Când vorbim despre cauzele bolilor, de cele mai multe ori avem în vedere factorii externi: virusuri, bacterii, microbi, o alimentație greșită etc. Însă emoțiile și starea noastră spirituală sunt cel puțin la fel de importante pentru sănătate, având adesea un rol crucial, care este tot mai mult confirmat de studiile de psihosomatică și neuroștiințe. Microbii și virusurile pot fi combătute de sistemul imunitar, în schimb afectele, emoțiile și motivațiile ne atacă din interior, unde ar trebui să dispunem de un alt tip de mijloace de apărare. Acolo, lupta o ducem cu noi înșine și, atâta timp cât nu am dobândit încă un „sistem imunitar” duhovnicesc, vom ajunge să ne sabotăm pe noi înșine, permițând emoțiilor negative să ne copleșească mental și, ulterior, și somatic. (A.G.)

Nervul vag este o autostradă neuronală care se întinde pe toată lungimea corpului nostru, de aceea stimularea lui poate avea efecte benefice uimitoare asupra sănătășii noastre fizice și mentale. Se poate spune, fără exagerare, că nervul vag este cheia sănătății noastre, pentru că poate îmbunătăți aproape orice, de la siluetă până la durata de viață. Unii cercetători susțin cu multă îndrăzneală că nervul vag, numit și „nervul auto-îngrijirii” organismului, reprezintă „viitorul medicinii”. Dacă învățăm să-l menținem într-o stare de funcționare bună, ne vom bucura de o sănătate optimă.

Kevin Tracey, un celebru neurochirurg și inventator american, puternic marcat de boala și moartea timpurie a mamei sale pe când el era copil, a intuit din această experiență că „responsabili cu sănătatea noastră sunt creierul și nervii”. El avea să descopere mai târziu că există o strânsă legătură între inflamația de la nivelul creierului și inflamația de la nivelul corpului. Până la el, se considera că nu există o interferență între celulele specializate ale sistemului imunitar, fluxul sanguin și conexiunile electrice ale sistemului nervos. Tracey descoperă că cele două sisteme sunt strâns legate într-un mod deosebit de complex.

Fost angajat de rang înalt al Fundației Bill & Melinda Gates avertizează asupra consecințelor dezastruoase ale vaccinării în masă și ale măsurilor restrictive


Geert Vanden Bossche, o somitate în domeniul virusologiei și vaccinologiei, cu o carieră strălucită în diferite companii de vaccinuri, între altele ca fost Senior Program Officer al Fundației Bill & Melinda Gates și fost manager de proiecte pentru vaccinurile anti-Ebola al Alianței Globale pentru Vaccinuri și Imunizare (Global Alliance for Vaccines and Immunization – GAVI) din Geneva, trage un vehement semnal de alarmă asupra consecințelor dezastruoase asupra sănătății publice mondiale ale actualei campanii de vaccinare în masă și ale măsurilor restrictive de prevenire a infectării. El declară fără menajamente că situația este extrem de critică, arătând că un virus aproape inofensiv se poate transforma în scurt timp într-un „monstru” de nestăpânit, într-o adevărată armă biologică de distrugere în masă.

În decembrie 2020, o echipă de cercetători de la Universitatea Harvard și de la Institutul de Tehnologie de la Massachusetts (Massachusetts Institute of Technology - MIT) a realizat un studiu care demonstrează că ARN-ul virusului SARS-CoV-2 poate fi transcris invers în celulele umane, aceste secvențe putând fi integrate în genomul uman. Descoperirea este de maximă importanță pentru lămurirea dilemei din mediile științifice, dacă există sau nu riscul ca ARN-ul mesager din noile vaccinuri anti-COVID să pătrundă în nucleul celulelor și să modifice ADN-ul.

Un grup de cercetători greci, de la Facultățile de Medicină din Atena, Pireu, Ioannina și Alexandroupolis, au realizat primul studiu experimental care testează eficacitatea clinică a antibioticului Claritromicină în tratarea COVID-19. După șase luni de monitorizare a 90 de pacienți înrolați în experiment, cercetătorii au ajuns la concluzia că tratamentul cu Claritromicină este asociat cu o ameliorare clinică timpurie la pacienții cu forme moderate de COVID-19.

În ce măsură este benefică distanțarea socială? Nu cumva, pe termen lung, are mai multe efecte negative decât pozitive? Iată întrebări la care, în ultimele luni, au încercat să răspundă numeroși oameni de știință, provocați de carantinele prelungite din întreaga lume în contextul pandemiei de COVID-19. Doi cercetători britanici de la William Harvey Research Institute at Barts și London School of Medicine and Dentistry din Londra - Fulvio D’Acquisto, Profesor de Imunologie, și Alice Hamilton, specialistă în efectele izolării sociale asupra sănătății - au publicat anul trecut o sinteză cuprinzătoare și concisă a datelor științifice care evaluează efectele distanțării sociale asupra sănătății. Concluzia lor este măsurile de distanțare socială vor avea în timp efecte negative asupra sănătății, incluzând dereglări ale sistemului imunitar și cardiovascular, iar gravitatea acestor probleme de sănătate va fi direct proporțională cu durata restricțiilor.

În decembrie 2020, cunoscutul Prof. John P.A. Ioannidis [1] a publicat două studii [2] realizate în colaborare cu două echipe de specialiști în medicină și statistică din Statele Unite și Australia, în care evaluează cât de eficiente au fost intervențiile non-farmaceutice în pandemie. Aceste măsuri (obligativitatea distanțării sociale, restricții de călătorie, autoizolare, interzicerea evenimentelor publice, închiderea școlilor și chiar carantina totală) au fost pârghiile principale ale factorilor de decizie în gestionarea crizei, urmărind reducerea infectărilor prin scăderea contactului dintre oameni. Miza celor două studii a fost să răspundă la o întrebare care ne frământă astăzi pe toți: Chiar sunt necesare măsurile restrictive în eradicarea pandemiei?[3] Cele două cercetări demonstrează că modelele matematice de prognoză au dat erori grave, iar „intervențiile non-farmaceutice” stricte nu și-au dovedit eficiența, ci mai degrabă au provocat prejudicii grave pe termen lung.

Procesele de vindecare și de menținere a sănătății sunt declanșate numai atunci când organismul nostru se află în starea parasimpatică a sistemului nervos autonom. Este o stare de relaxare și repaus, ce aduce sistemul nervos în echilibru și influențează toate aspectele stării noastre de bine. Practic, nu ne putem vindeca în afara stării parasimpatice, în care ar trebui să ne aflăm aproximativ 80% din timpul zilei. Aproape orice boală și disfuncționalitate somatică rezultă din incapacitatea noastră de a intra în starea parasimpatică.