Mitocondriile ‒ barometrul echilibrului nostru

Psihosomatica și stilul de viață

Cât de facil ar fi să ne vindecăm de boli doar înghițind niște pilule la anumite intervale de timp! Este de o mie de ori mai simplu să luăm suplimente decât să mâncăm cumpătat, variat și sănătos; este mai la îndemână să facem injecții decât să dormim la timp și să ne ponderăm tendințele workoholice; este mai în trend să apelăm la terapii psihiatrice decât să cultivăm un psihic robust, și să investim în relații sănătoase cu cei din jurul nostru sau, pur și simplu, să facem mișcare în aer liber. Vrem, nu vrem, sănătatea noastră depinde însă de mulți factori ‒ biologici, psihologici, sociali, de mediu –, aflați într-o continuă interdependență, iar mitocondriile sunt atât barometrul acestui echilibru al sănătății, cât și pârghiile ei de reglare. (A.G.)

În fiecare din celulele noastre există niște generatoare de energie numite „mitocondrii”, care convertesc nutrienții și oxigenul în energie, pe care o acumulează în celule sub formă de adenozin trifosfat (ATP). Acesta este „combustibilul” celulelor, fără de care procesele intracelulare nu s-ar putea desfășura. Mitocondriile furnizează peste 90% din necesarul de energie al organismului nostru, dar nu sunt numai „centralele de energie” ale celulei, așa cum se credea până nu demult, când dereglările mitocondriale erau puse exclusiv pe seama unui deficit de energie. Cercetări recente au descoperit că au și roluri non-energetice, de sesizare a stimulilor din mediul înconjurător, de comunicare și semnalizare a lor. Din acest motiv, mitocondriile sunt sensibile la mediatorii de stres și răspund la acești factori, creând joncțiuni inter-mitocondriale specializate, care seamănă cu sinapsele din creier.

Fiind sensibile la factorii de stres, mitocondriile transmit semnale biochimice către celulă, cu impact asupra epigenomului (ansamblul de modificări genetice ale celulei determinate de factorii de mediu), și determină reprogramări sau chiar alterări ale ADN-ului mitocondrial, care nu afectează doar sănătatea persoanei în cauză, ci pot avea urmări și asupra generațiilor viitoare, transmițându-se în special pe linie maternă [1].

Este așadar evident că buna funcționare a mitocondriilor este fundamentală pentru viața celulei și a întregului nostru organism, per ansamblu. Nu este de mirare că perturbările acestei funcționări stau la baza majorității bolilor, fiind implicate în gestionarea inflamației și a stresului oxidativ. Prin urmare, mitocondriile influențează direct reglarea metabolică sistemică, funcția creierului, activarea imunitară și chiar rata de îmbătrânire și durata de viață. Au un potențial uriaș în apariția sau vindecarea cancerului, optimizarea metabolismului mitocondrial fiind în centrul unei terapii oncologice eficiente [2]. De altfel, una dintre caracteristicile celulelor canceroase este disfuncția mitocondrială, organismul pierzând treptat numărul de mitocondrii funcționale. 

Secretul sănătății, în câteva reguli simple 

Ce trebuie să facem pentru a ameliora și menține sănătatea mitocondriilor?

·   Mâncați sănătos și cu măsură!

Este important să avem o dietă bogată în antioxidanți, cu un spectru larg de alimente integrale, și să evităm substanțele chimice industriale, pesticidele, erbicidele, metalele grele din alimentele procesate și rafinate, fumul de țigară și de aragaz sau particulele aeropurtate, care generează toxicitate mitocondrială [3]. Există și produse farmaceutice, cum ar fi antibioticele,AINS-urile (antiinflamatoare nesteroidiene), aspirina sau ISRS-urile (inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei), responsabile de toxicitatea mitocondrială, care diminuează producția de ATP din mitocondrii, cu efecte nocive pe termen lung.

De asemenea, scăderea aportului caloric cu până la 50% din ceea ce ne oferă dieta modernă obișnuită contribuie substanțial la sănătatea mitocondriilor și la încetinirea proceselor de îmbătrânire, conform afirmațiilor Dr. Kenneth Pelletier, cunoscut pentru cercetările sale asupra longevității. În acest sens, este relevant și studiul [4] pe cobai al Dr. Clive McCay de la Universitatea Cornell, care a demonstrat că înjumătățirea aportului alimentar a condus la dublarea duratei de viață a cobailor! Cei cu regim caloric restricționat nu numai că au fost mai longevivi, ci și mai sănătoși și întineriți comparativ cu cobaii de control, care au devenit cu timpul apatici și fără putere. Restricționarea calorică și postul intermitent stimulează sănătatea mitocondrială prin faptul că obligă celulele să consume lipidele și grăsimile stocate pentru energie, punând astfel mitocondriile la treabă, pentru a produce mai multă energie.

Este deosebit de important să evităm mâncatul noaptea, înainte de culcare, deoarece în timpul somnului metabolizarea este foarte scăzută. Altfel, vom furniza organismului nostru combustibil în exces, ceea ce va duce la generarea de radicali liberi în exces, care, la rândul lor, vor afecta țesuturile, vor accelera îmbătrânirea și vor favoriza apariția bolilor cronice. De asemenea, trebuie să reducem aportul glicemic, este pentru că, atunci când crește cantitatea de zahăr în organism, mitocondriile unor neuroni își schimbă forma și își modifică funcțiile, proces care poate duce la apariția unor boli metabolice, printre care se numără și diabetul de tip 2. Cercetări recente pe cobai au demonstat că o dietă a mamei excesiv de bogată în grăsimi și zahăr poate genera disfuncții mitocondriale și metabolice până la a doua și a treia generație care, în ciuda faptului că au beneficiat de o dietă normală, nu au fost scutite de aceste probleme de sănătate [5].

Există și o serie de suplimente excelente pentru menținerea sănătății mitocondriale, cum ar fi complexul de vitamine B, vitamina C, fierul, seleniul, magneziul, omega-3, coenzima Q10, acetil L-carnitina, D-riboza și acidul alfa-lipoic, însă ele nu vor produce niciodată efectele scontate dacă mitocondriile nu se află într-un context adecvat, adică dacă nu vom adopta și un stil de viață care să le favorizeze buna funcționare. 

·  Lucrați ziua și odihniți-vă noaptea!

Se vorbește mult despre importanța hranei în întreținerea sănătății mitocondriilor, însă aceste organite nu folosesc doar hrana pentru a produce energie, ci și oxigenul, așa că avem nevoie să facem mișcare și să trăim într-un mediu cât mai puțin poluat, adecvat structurii noastre psiho-fiziologice. Astfel, pentru sănătatea mitocondrială este esențial să trăim în armonie cu mediul natural, de aceea reglarea activităților noastre după ritmul circadian, noapte-zi, este vitală pentru buna funcționare a mitocondriilor. Nopțile albe petrecute în fața computerului, pe telefon sau alte device-uri reduc producția de ATP din mitocondrii. Dimpotrivă, simplul fapt că ne trezim dimineața și vedem lumina soarelui este un stimulent eficient în creșterea numărului de mitocondrii din celulă și producția de ATP.

Așadar, noaptea trebuie să stingem luminile și să oprim dispozitivele, astfel încât nivelul de melatonină să crească și să putem dormi profund. Ziua trebuie să ieșim afară, să ne bucurăm de soare și să experimentăm schimbările vremii. Dacă este frig, să ieșim, ca să simțim frigul. Dacă este cald, să ieșim, ca să simțim arșița verii. Cercetările din domeniul biologiei mitocondriale ne confirmă pur și simplu că, pentru a fi sănătoși, nu trebuie decât să trăim în acord cu firescul organismului uman. 

·  Faceți mișcare în aer liber!

Omul este făcut să trăiască în natură și să obțină lumina în spectru complet de la soare, să atingă pământul, copacii, să urce pe pietre și bolovani, să muncească în aer liber, să facă drumeții. Cercetările  științifice au demonstrat cât de benefică este „împământarea” [6] (mersul cu picioarele goale pe pământ), pentru că astfel luăm contact cu câmpul electromagnetic al Pământului, care, la rândul său, favorizează producerea de ATP în mitocondrii.

Exercitiile fizice întrețin sănătatea mitocondrială și microbiomul intestinal, deoarece forțează mitocondriile să producă mai multă energie. Exercițiile aerobice, de pildă, ajută celulele funcționale ale ficatului să producă enzimele ce convertesc grăsimea în glucoză pentru a fi arsă de mitocondrii. Mișcarea însă este mult mai benefică dacă o practicăm în natură decât în spații închise, la orele noastre de dans, aerobică sau spin. Acest fapt este susținut, de exemplu, de cercetările lui Katie Bowman [7] care arată că exercițiile fizice moderate în naturăcresc producția de ATP și cantitatea de mitocondrii din celule, de asemenea înmulțesc tulpinile benefice din microbiomul intestinal, diminuându-le pe cele dăunătoare. 

·  Evitați stresul!

Se poate spune că mitocondriile sunt „portalul” prin care celula permite mediului înconjurător să acționeze asupra ei ‒ fie că este vorba de mediul fizic, fie de cel psihosocial. Astfel, aceste organite nu fac doar să răspundă la diferite semnale genetice, metabolice și neuroendocrine, ci intervin și pentru a adapta organismul la condițiile mediului [8]. Mitocondriile sunt cele care „traduc” la nivel biologic experiențele psihosociale în modificări relevante din punct de vedere clinic [9].

Este de la sine înțeles că, pentru a face față unei situații stresante, avem nevoie de o cantitate mai mare de energie, pe care organismul și-o procură de la mitocondrii. Acestea își mobilizează forțele și intensifică producția de ATP, reglează nivelurile de calciu intracelular, temperatura, generează specii de oxigen reactiv, cu un rol esențial în stresul oxidativ. Atunci însă când stresul devine cronic și organismul se află permanent în stare de alertă, în mitocondrii au loc dereglări structurale și funcționale ce pot cauza boli grave. De exemplu, disfuncțiile mitocondriale provoacă multiple simptome neurologice, cele mai multe tulburări mentale fiind asociate cu dereglări mitocondriale. Există chiar tulburări neurologice de dezvoltare, cum ar fi cele din spectrul autismului, sau afecțiuni neurodegenerative specifice îmbătrânirii, precum bolile Alzheimer, Parkinson sau Huntington, care s-au dovedit a fi tot consecința unor disfuncții mitocondriale. Cercetări [10] din ultimele două decenii arată că o creștere semnificativă a producției de ATP poate avea un rol esențial în prevenirea unor astfel de afecțiuni și recomandă administrarea de antioxidanți (cum ar fi vitamina C, E și beta-caroten), dar și un stil de viață echilibrat, așa încât persoanele vârstei a treia să petreacă cât mai mult timp în natură, să facă mișcare și să se bucure de prezența celor dragi, evitând astfel stresul psihosocial. Ideal ar fi, desigur, să începem cât mai curând aceste schimbări, ca să ne consolidăm sănătatea și avem parte de o bătrânețe fără mari probleme organice și mentale.

Mitocondriile ne furnizează energia necesară pentru a face față evenimentelor stresante din viață, ne protejează de toxinele din mediu și de stresul oxidativ și pot contribui la vindecarea sistemului gastro-intestinal. Ele reprezintă punctele de intersecție dintre sistemul imunitar, sistemul neuroendocrin și factorii psihosociali, deținând practic un rol-cheie în sănătatea și longevitatea noastră. Vestea bună este că, pentru a le menține într-o stare optimă de funcționare, nu trebuie decât să trăim cumpătat și potrivit „programului” nostru de ființe umane, adică să mâncăm ce ne-a lăsat Dumnezeu și să trăim în armonie cu natura și cu semenii noștri.  

Ana Gheorghiu 

[1] https://academic.oup.com/toxsci/article/162/1/15/4798828

[2] https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19273331/

[3] https://academic.oup.com/toxsci/article/162/1/15/4798828

[4] https://www.jstor.org/stable/15813

[5] https://www.cell.com/cell-reports/fulltext/S2211-1247(16)30663-5?_returnURL=https%3A%2F%2Flinkinghub.elsevier.com%2Fretrieve%2Fpii%2FS2211124716306635%3Fshowall%3Dtrue

[6] Vezi articolul „Cu picioarele pe pământ” din „Familia Ortodoxă” (nr. 139/august 2020).

[7] https://www.nutritiousmovement.com/blog/

[8] Picard, M., Wallace, D.C., & Burelle, Y. (2016). The rise of mitochondria in medicine. Mitochondrion, 30, 105–116. doi:10.1016/j.mito.2016.07.003

[9] Picard, M., & McEwen, B.S. (2018a). Psychological stress and mitochon[1]dria: A conceptual framework. Psychosomatic Medicine, 80, 126–140. doi:10.1097/PSY.0000000000000544:  Picard, M., & McEwen, B.S. (2018b). Psychological stress and mitochondria: A systematic review. Psychosomatic Medicine, 80, 141–153. doi: 10.1097/PSY.0000000000000545

[10] https://link.springer.com/article/10.1007/s00415-011-6104-z, https://link.springer.com/article/10.1007%2Fs12035-020-01926-1, https://www.cambridge.org/core/journals/cns-spectrums/article/abs/role-of-mitochondria-in-neurodegenerative-diseases-mitochondria-as-a-therapeutic-target-in-alzheimers-disease/4508D61AADF3A5CE91D4329B9CE5F22A